Cum am reusit sa sustin un interviu intergal in limba germana si sa imi si gasesc de lucru

Am terminat cursul de germana. Acum pot sa spun ca stiu limba germana la nivelul A1.

Cursul a durat 2 luni, am fost de 4 ori pe saptamana si fiecare sedinta a durat 3.5 ore deci, destul de intensiv. Am acumulat multe informatii, mai ales gramatica, atat cat am parcurs din materie imi e clara, mai am mult de invatat la capitolul vocabular si …evident, am nevoie de  multa practica.

 

Ok, am terminat cursul, ce fac acum? Cei de la AMS m-au sunat imediat a doua zi dupa terminarea cursului, conform celor stabilite de comun accord. A fost prima discutie telefonica pe care am reusit sa o duc la bun sfarsit fara niciun cuvant in limba engleza, cap coada doar in germana. Evident ca multe nu am inteles si ca nu m-am putut exprima chiar cum as fi vrut, insa, am reusit sa inteleg ce isi dorea de la mine interlocutorul si eu, la randul meu sa ii transmit care sunt conditiile in care imi doresc sa muncesc ( nu mai departe de 1 ora de casa, pana la maxim ora 1 si am experienta , aici in Austria, in bucatarie si acolo mi-ar placea). Am fost foarte mandra de acel apel. Eram in magazin, la cumparaturi cand m-au sunat si am lasat caruciorul singur pe undeva si ma plimbam  printre raioane incercand sa vorbesc in germana. 😊

 

Nu am asteptat ca cei de la AMS sa imi ofere ei job-uri, am actualizat eu CV-ul, l-am adaptat conditiilor de aici, am facut o scrisoare de intentie standard pe care apoi am personalizat-o in functie de anunturi si am inceput sa aplic la job-uri gasite pe internet. Am folosit willhaben.at . Desi am inceput sa inteleg o parte din cuvinte, in continuare folosesc functia de translate  a google chrome-ului , din germana in engleza.

A doua zi deja am primit 2 telefoane. Am reusit sa am iar 3 apeluri integral in limba germana  si in cea de a treia zi de la aplicare deja am fost la primul interviu.

Acum, nu stiu daca doamna cu care am avut eu interviul este formata pe recrutare sau pur si simplu asa ii este felul, dar a avut o rabdare fantastica cu mine, mi-a vorbit rar si clar, a schimbat cuvintele atunci cand nu intelegeam ceva, a asteptat sa imi gasesc eu cuvintele sa formulez o intrebare sau sa raspund la una.  Fiind asa zambitoare si draguta mi-a insuflat incredere si asta m-a ajutat sa construiesc propozitii corect.  Intr-un cuvant a  fost buna cu mine si asta a generat asa: reactie pozitiva din partea mea, mi-a insuflat incredere ca sunt capabila sa vorbesc in germana, m-a determinat sa am si alte conversatii in germana si mi-a facut ziua frumoasa. Doar pentru ca a fost buna si rabdatoare.

Dupa 5-10 minute de discutii libere mi-a cerut sa completam formularele de angajare.  Nici nu se pune problema daca eu imi doresc sau nu job-ul, daca imi convine mai mult sau mai putin  o conditie. Aici e vorba de un alt nivel. Eu stiam, de acasa, interviurile asa: aplici la un job daca iti place descrierea. Daca cv-ul iti este selectat esti sunat si se stabileste de comun acord o intalnire intre tine si posibilul viitor angajator. Dupa intalnire, daca esti considerat un candidat potrivit, ti se face o oferta in scris : conditii de lucru, program, salariu, bonusuri, etc. Tu poti accepta, refuza sau negocia.

Aici, la nivelul la care eu aplic acum, nu se intampla lucrurile asa. La nivelul acesta profesional, luna de proba cred ca este de fapt interviul. Si aici, ca si in Romania (cred totusi, ca in Romania sunt 3 luni de proba) exista aceasta luna de proba in care oricand poti renunta la job si in care angajatorul poate renunta oricand la tine. Dupa aceasta prima luna e nevoie de preaviz de 2 saptamani.

 

Azi am fost la firma de leasing si am semnat contractul. Cred ca v-am mai spus ca aici, in Austria, fiind un flux foarte mare de personal imigrant, firmele mari nu fac angajari directe decat in pozitii cheie. In rest, de tot ce inseamna recrutare se ocupa firme de leasing.  Intalnirea de azi nu a mai mers la fel de lin ca cealalta, desi si doamna de azi era binevoitoare, nu in aceeasi masura insa, binevoitoare, aici a fost vorba de multi termeni specifici, multe detalii administrative, multe detalii legate de contract. Ea a incercat sa imi explice fiecare aliniat din contract insa…engleza ei era…nu tocmai buna si a facut prezentarea in germana. Cred ca a fost primul contract pe care l-am semnat fara sa fiu sigura ca am inteles la ce ma inham. ☹  Eu cred ca in Romania, pe pozitia doamnei cu care eu am semnat azi contractul ar fi fost cu siguranta cineva care stia engleza cel putin la nivel conversational. Din punctul asta de vedere eu inca sunt uimita de austrieci. Adica…sunt convinsa ca sunt unii care refuza sa vorbeasca engleza, dar…cei mai multi pur si simplu nu o stiu. Enlgeza lor se limiteaza la ce au invatat la scoala. Ei nu aud filmele in limba engleza, ei nu se uita la seriale in engleza, ei nu ii stiu vocea lui Jamie Oliver pentru ca si pe acela il dubleaza…deci, ei probabil aud engleza pe la radio cand se difuzeaza cate o melodie in engleza.

Noi romanii am fost expusi la multe limbi straine : spaniola cu toate telenovelele cu care am crescut, Indiana de la Bolywood unii dintre noi, franceza cu Luis de Funes, rusa si bulgara, engleza…ce sa mai zic? Calin al meu vorbeste engleza zici ca a facut cativa ani de studiu.

Ii admir pe austrieci pentru patriotismul lor si mi se pare firesc sa le invat si sa le vorbesc limba atata timp cat am decis sa traiesc in tara lor insa, ma uimeste nivelul lor slab de limba engleza.

 

Maine e prima zi de munca. Sunt cateva aspecte esentiale care inca nu imi sunt clare insa merg maine cu o atitudine deschisa, merg zambitoare si cu un platou de prajituri negrese  in mana (facut de bunica, soacra mea, care e la noi in vacanta).

 

Ce pot sa va spun este ca locatia este departe, la 50 de minute de mers cu masina si ca incep la 6 dimineata. Asta insemna ….nu ca voi pleca la 5 de acasa si ca ma voi trezi la 4, asta inseamna ca Emma si Calin si vor trezi fara mine si ca sotul meu va trebui sa ii imbrace sa le dea micul dejun si sa ii duca la gradi fara mine, sa ii aduca de la gradi si sa le dea pranzul fara mine.  Si asta, este chiar o noutate mare la noi. Va trebui sa ne organizam foarte bine dpdv al hainelor, micului dejun, pranzului, gustarea pentru gradi… Dar, am incredere in ei ca se vor acomoda acestui nou program si ca ne vom bucura toti de dupa-amiezile libere.

Schimb un pic subiectul si va mai pun la curent cu ce am mai facut noi.

Calin a inceput fotbalul, merge doar 1 data pe saptamana dar ii place si atmosfera e frumoasa tare.

A venit bunica la noi, soacra mea, in concediu, a doua zi dupa venirea dansei au intrat din nou in vigoare restrictiile in privinta calatoriilor dinspre Romania si in zilele urmatoare i-a fost anulat si zborul de intoarcere si nu stim cand se va putea intoarce in tara.

Ne-am decis sa ne mutam la oras. Viata la sat e frumoasa si are multe avantaje insa nu este pentru noi. Ramanem aici sigur si iarna care urmeaza insa din primavara ne dorim sa incepem sa cautam oportunitati si sa exploram orase. Ne dorim sa fim mutati pana in toamna lui 2021 astfel incat Calin sa inceapa scoala direct in alta parte si sa aiba continuitate pentru macar primii 4 ani de scoala.

Oras vs Sat nu este o chestiune de dezbatere, fiecare in parte are avantaje si dezavantaje, pur si simplu pentru noi sunt mai multe avantaje la oras, sper sa gasim ce ne dorim!  Avem in vedere St Polten ca oras. Stiti ceva despre el? Locuieste cineva acolo si ne poate da cateva informatii?

 

Fiti buni unii cu altii! E gratis! E usor! E la indemana!

22 iulie 2020