Cum sa inchiriezi o locuinta in Austria

 

Piata imobiliara in Austria mie mi se pare destul de bine pusa la punct. Mi se pare bine reglementata , mi se pare bogata dpdv al ofertei si este sigur in crestere.

Am aflat de curand ca exista mai multe site-uri potrivite pentru a cauta chirii insa, reucunosc, nu le-am studiat, eu folosesc tot willhaben.at.

Si aici, functioneaza ca si in Romania acelasi sistem. Gasesti un anunt, abordezi proprietarul sau agentia imobiliara care a listat anuntul, se stabileste de comun accord o data la care se face o vizionare. Daca ambele parti se plac, se semneaza un contract si va puteti muta. Simplu, nu? Nu chiar.

·        Garantia este foarte mare- reprezinta contravaloarea a minim 3 chirii dar am vazut anunturi in care garantia este de 4 ori sau de 5 ori chiria.  Este pe principiul “take it or leave it”.   Garantia este returnabila la finalul contractului, evident daca totul in locuinta este exact cum era intial. Totul in stare buna de functionare, peretii aceeasi culoare, sau orice altceva mai este prevazut in contract

 

 

·        Comisionul agentiei imobiliare este  mare – contravaloarea a 2 chirii.

 

·        In cele mai multe situatii, mai ales in cazul apartamentelor, locuinta este goala. Veti gasi doar obiecte sanitare, si poate ceva electrocasnice in bucatarie, sau, in unele situatii bucataria cu totul mobilata. Dar este frecvent intalnit aici sa fie inchiriate locuintele goale complet si proprietarul are pretentia ca la finalul colaborarii, locuinta sa ii fie predata in aceeasi stare, prin urmare aveti grija ce fel de modificari faceti.

 

·        In anunt, este specificat daca sunt sau nu incluse cheltuielile de intretinere, si chiar daca ele nu sunt incluse in valoarea chiriei, de obicei este specificat cam care este cuantumul lunar, astfel incat sa aveti o imagine de ansamblu atunci cand evaluati un anunt.

 

·        Se stabilesc programari de vizionare destul de greu. In sensul ca nu te astepti sa suni azi si  sa iti exprimi dorinta de a merge tot azi sa vezi locuinta. Nu. Aici totul necesita timp. Oamenii au toti agende si calendare si au pentru fiecare activitate o data si o ora alocate. Prin urmare, sa nu fii surprins daca vezi suna azi si iti vor spune sa mergi sa vezi locuinta saptamna viitoare, miercuri. Asta nu inseamna sa nu incercati! 😊

 

·        Sunt multe anunturi si fara agentie imobiliara. Dar daca gasesti un anunt listat de o agentie imobiliara nu te apuca sa il cauti pe un alt site in speranta ca vei gasi proprietarul. Proprietarii care decid sa lucreze cu o agentie, predau catre acea agentie tot ce tine de inchirierea locuintei si gata. Noi, in Romania, am cumparat 3 locuinte (pe rand si toate in rate) si am vandut 2 dintre ele (tot pe rand). De fiecare data am decis sa ne ocupam noi de poze si de listarea anuntului. In fiecare zi anunturile si pozele imi erau copiate si relistate pe multe alte site-uri de agenti imobiliare. Aici nu se intampla asta. Asa ca daca vreti sa evitati sa platiti catre o agentie imobiliara comisionul, pur si simplu cautati anunti direct de la proprietari.

 

·        In cazul caselor cu gradina, va rog sa aveti in vedere ca sunteti responsabili de intretinerea curtii, a gradinii. Austriecii pun mare pret pe acest aspect si va trebui sa gasiti timp si unelte necesare pentru a tunde iarba, a curata curtea, a aduna fructele prea coapte..etc.

 

·        In cazul apartamentelor, va rog sa aveti in vedere ca trebuie sa respectati programul de liniste si in general sa fiti foarte civilizati in ceea ce priveste traiul la comun cu cei cu care impartiti o scara, un etaj, cladirea. Austriecii sunt, in general oameni discreti si rezervati cu viata lor privata si tin la linistea si la limitele lor. Plus ca, din ce am observat eu, au destul de putina toleranta fata de zgomotele specifice copiilor mici. Noi, de exemplu, ne-am incurajat copiii sa planga atunci cand au avut nevoie, prin urmare , mai ales Calin atunci cand e suparat plange atat de tare incat de fiecare data ne bucuram ca locuim aproape pe camp. De la bloc am fi fost dati afara de muuuuult!

 

Dupa semnarea contractului, cu acel contract si cu proprietarul, noi am fost la primaria locala unde am anuntat mutarea si luarea in spatiu de catre proprietar si am primit un document care ne-a fost mereu necesar de la acel moment : MELDEZETTEL.Va las la final link-ul de unde puteti descarca formularul. E posibil ca in functie de fiecare primarie in parte, formularul sa fie un pic diferit, dar in princpiu cam acestea sunt informatiile.

 

Experienta noastra aici: 

 

·        Casa in care locuim nu era listata pe niciun site de profil si la nicio agentie imobiliara. Noi am gasit-o pentru ca ne-au ajutat oamenii dragi de aici, adresand intrebari in stanga si in dreapta. Prin urmare cred ca sunt si multe astfel de locuinte care se inchiriaza doar asa, prin cunoscuti.

Nu am depus nicio garantie si nici chirie in avans, doar luna in curs. Acesta a fost un avantaj de moment si este foarte de ajutor atunci cand nu ai banii de avans. Insa, casa era intr-o stare proasta si noi am muncit mult si am cheltuit destul de mult sa o aducem la o forma acceptabila. Am scos toata bucataria si totul din ea a fost aruncat, proprietara a acceptat insa conditia a fost ca la plecare noi sa lasam  noua bucatarie aici. Am acceptat, nu am avut de ales. Am cumparat o bucatarie de 700 eur de pe Willhaben, calitatea este slaba, dar era aproape noua si cei probabil 2 ani cat vom sta noi aici ne facem treaba cu ea. Am schimbat cele mai multe lucruri din casa pat, canapea, am pastrat 2 dulapuri mari. Am varuit peste tot si in unele locuri a fost nevoie si de repearatia peretilor. Totul a fost facut DOAR cu ajutorul oamenilor dragi de aici. Nici eu si nici sotul meu nu ne pricepem la niciun fel de renovare si cu 2 copii mici, ar fi fost absolut imposibil.

 

 

·        Inainte sa aflam de aceasta casa, am aflat de un apartament in apropiere de gradinita, a sunat unul dintre oamenii dragi, a stabilit o intalnire si am mers toti sa il vedem. Din momentul in care am ajuns fata in fata cu proprietarul apartamenului, in fata cladirii, am stiut ca nu il vom putea lua. Reactia lui fata de noi a fost clar una de respingere. De ce? Nu stiu. Poate pentru ca suntem straini. Sau poate pentru ca ai nostri copii sunt prea agitati in acceptiunea austriecilor. Am vazut apartamentul, am decis sa il luam. Am sunat a doua zi si raspunsul a fost : trebuie sa mai vina cineva sa il vada si va anunt apoi. 2 luni mai tarziu am aflat intamplator ca apartamentul este inca gol. Deci, e posibil si sa fiti refuzati. Aici, cei mai multi austrieci care inchiriaza locuinte nu isi cumpara in rate un apartament pe care il inchiriaza si apoi spera din chirie sa isi plateasca rata si in felul asta sunt presati sa inchirieze repede. Stabilitatea lor financiara, a celor mai multi, nu zic a tuturor, le permite sa fie selectivi in ceea ce priveste potentialii clienti.

 

·        Relatia cu proprietara casei in care locuim este una decenta. Nu suntem prieteni, nu stam la cafele dar nici nu pot sa spun ca avem sa ne reprosam ceva unii altora. Sunt mici neplaceri dar trecem peste: de exemplu ieri dimineata a venit proprietara casei, fara sa anunte, si a adus un domn care a venit sa curete centrala. Ma indoiesc ca dansa  aflase in acea dimineata. Pur si simplu nu ne-a anuntat. Ceea ce mie mi se pare deplasat, dar, asta e, mare lucru nu avem ce face.

 

Daca ar fi sa o luam de la capat, probabil ca ne-as acorda noua ca familie mai mult timp de cautare, mai mult timp de studiat zona si posibilitatile. Eu daca as lua-o de la capat acum as merge pe varianta Airbnb.com . Desi avem aici oameni dragi care ne-au primit in casa lor si care cred ca ne-ar mai primit o data, daca ar fi sa o iau de la capat nu as mai sta la nimeni, Indiferent cat de apropiata e relatia, indiferent cat e de mare casa.

 

Cand pleci intr-o astfel de aventura, intr-un asemenea nou inceput presiunea e mare. Ai ochii deschisi si vrei sa absorbi orice informatie, totul e nou si totul e frumos dar si totul e greu. Ai decizii de luat, ai variante de cantarit, ai discutii de purtat cu partenerul si atunci cand nu ai confortul spatiului propriu, eu cred ca acestor decizii li se aplica o tensiune suplimentara.

Oamenii care ne-au ajutat pe noi nu aveau pentru noi decat intentii din cele mai bune si ei la randul lor au trecut prin ce treceam noi, ba mai rau si au vrut sa ne ajute sa nu facem greselile lor si sa ne fie mai usor decat le-a fost lor. Dar ce e bine pentru mine nu este neaparat bine si pentru tine. Cu 2 copii mici intr-o casa straina este foarte greu, pentru ca ei vor sa exploreze, ei strica, ei lovesc si ei darama. Si indiferent cat de multe linistiri primeam noi de la gazdele nostre ca e ok, noi nu eram relaxati. 

Pe de cealalta parte, eu cred ca nu este usor nici pentru gazde. Ai cele mai bune intentii, vrei sa ajuti, empatizezi cu oamenii aia, de cele mai multe ori poate iti sunt rude. Si o saptamana e ok, ce e o saptamana pentru tine, cand eu mi-am schimbat toata viata si am plecat din Romania. Stiu ca daca compari asa, pare un nimic. Dar, sa mergi o familie intreaga in casa cuiva, in viata cuiva, nu e usor nici pentru gazde. Indiferent cat de apropiata e relatie, atunci cand cineva vine pentru o perioaoda lunga de timp in casa ta, este greu si, pe langa pierderea intimatatii te simti obligat sa faci si lucruri pe care poate in mod normal nu le-ai face. Nu vreau sa mai intru in detalii pentru ca imi e clar ca toti intelegeti.

Mesajul meu e simplu: alocati acestei mutari intre 500 si 1000 eur bani doar  pentru plata chiriei in prima luna sau poate chiar primele 2 luni intr-o locuinta prin airbnb.com. In timpul acesta evaluati situatia, evaluati zonele, vizitati locuinte, stati de vorba cu oameni.

 

Sa recapitulam un pic dpdv al bugetului:

        500-1000 eur  Airbnb

        0 – 1500 eur comison agentie imobiliara

        500-800 chiria prima luna

        1500-3000 garantie

        0 – 1000 eur cele necesare intr-o casa

 

Total:  Minim 2500 – maxim 7000 eur

Realistic,  fara 3500 eur alocati chiriei eu nu as pleca in aceasta aventura.

Daca am omis ceva, daca aveti si alte intrebari despre inchierea unei locuinte in Austria, va rog sa scrieti in comentarii.

 

https://www.help.gv.at/Portal.Node/hlpd/public/resources/documents/meldez.pdf

https://www.willhaben.at/iad/immobilien/

https://www.airbnb.com/

 

 

 

Succes!

Fiti buni unii cu ceilalti, e gratis! 

17 septembrie 2020

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Covid sau nu, acomodarea copilasilor la gradinita se face langa parinte!!!

 

In Austria gradinita incepe de la 2.5 ani. Oficial anul scolar si cel prescolar au inceput saptamana aceasta, luni.

Practic, gradinita noastra a fost tot timpul deschisa tocmai pentru situatia asta deosebita creata de virusul Corona. Au fost parinti care nu si-au mai putut lua liber in vara dupa ce au stat in carantina o perioada si atunci, primaria a decis ca gradinita sa nu aiba deloc pauza si a asigurat constant locuri pentru copii care aveau nevoie.

Emma a fost la cresa pana acum si, dupa cum bine stiti a fost primul copil din zona noastra inscris la aceasta cresa abia construita si singurul pana la acest moment. O perioada, au fost modificate grupele la gradi astfel incat, au adus o parte din copiii de la gradi la Emma la cresa, inclusiv pe Calin. Pentru noi asta a fost foarte bine pentru ca in felul acesta Emma s-a acomodat cu alti copii si a cunoscut si alte educatoare.

In ultimele 2 saptamani, Emma cu Lisa, educatoarea ei, au facut vizite zilnice la gradinita, la grupa unde Emma urma sa mearga. Inclusiv educatoarele de acolo veneau cu cate 3-4 copilasi in vizita la Emma.

Toate aceste lucuri marunte au facut ca prima zi de gradinita a Emmei sa fie de vis.

Noi ne propusesem de acasa sa nu intram  cu ea in cladire, tocmai pentru ca entuziasmul ei era mare, isi dorea mult sa intre in gradinita si nu voiam sa stie ca se poate ca noi, adultii sa intram in gradinita. Insa, eram hotarati ca daca ea da semne de indoiala sau o simtim ca ezita sa intram cu ea.

Decizia nu a fost a noastra pentru ca toata lumea de la gradi (sunt 4 grupe cu cate 2 educatoare + directoare si cateodata fete tinere in practica) stia ca urma sa fie prima zi de gradi a Emmei si imediat cum ne-au deschis usa ne—au invitat inauntru. Noi eram amandoi cu amandoi copiii. Educatoarea de la usa, a evaluat situatia intr-o secunda, s-a uitat la Calin si a spus: un adult merge cu Calin, un adult merge cu Emma. Asta ca nu cumva Calin sa se simta neglijat ca noi putem intra doar cu Emma si nu cu el! Asa frumos mi s-a parut. 😊

 

Eu am intrat cu Emma si am mers catre grupa ei, educatoarele ne asteptau vesele, Emma chiuia si se bucura ca in sfarsit avea voie sa intre in locul in care Calin ramanea si ea nu. S-a desprins de mine aproape impingandu-ma : “I love you, too, mama! “ Emma, eu plec!  “pa, mama! “ si cam asta a fost. Ea a intrat in sala de clasa, care oricum are peretii din sticla si eu o vedeam si eu am mai ramas cu educatoarea ei pe hol si am povestit putin.

 

Mai erau acolo, 2 mamici cu alti 2 copilasi in acomodare. Niciunul nu voia sa intre sau sa se desprinda de mama! Educatoarele le indemnau sa intre cu ei in salile de clasa si le incurajau ca totul o sa fie bine.

Intr-adevar, in perioada asta parintii nu mai au voie in gradinita, la vestiare, pe hol, asa cum aveam inainte de Corona. Dar, cand e vorba de copii mici, in adaptare, niciun moment nu s-a pus problema sa o lasam si sa plecam. Mi s-a spus ca pot sa stau cu Emma in clasa, sau pe hol sau in masina, sau in curte, sau oriunde vreau, oricat avem novoie eu sau Emma. La intrare m-am dezinfectat si in clasa ar fi trebuit sa renunt la incaltari.

 

Stiu ca e pandemie, stiu ca e un virus contagios si ca trebuie sa fim responsabili si sa avem grija de sanatatea noastra si de a celor din jur. Dar…daca eu as fi fost nevoita sa imi las copilul la o poarta pe care nu a vazut-o niciodata, in bratele unui om pe care nu l-a vazut niciodata si sa intre intr-o cladire pe care nu a mai vazut-o niciodata si eu sa plec…sa ma intorc la 12….probabil ca muream si inviam si iar muream dar de lasat sigur nu il lasam!

 

Nu vreau sa judec pe nimeni dintre cei care alegeti sa faceti asta. Stiu ca va simtiti obligati de sistem, de situatie, de faptul ca toti fac asta. Sunt grupurile de facebook de mamici pline de astfel de discutii. Le simt printre randuri disperarea ca vor fi nevoite sa faca asta. Si inainte era crunt cand puteai sa intri cu el in cladire,, in vestiar, sa il ajuti sa se schimbe, dar acum???

Pe de alta parte nici educatoarelor nu cred ca le e usor. Imi e mie greu cand plang AI MEI copii in acelasi timp si ei sunt doar 2. Oare cum e sa planga 10-15-20 de copilasi in acelasi timp? Cum sa te imparti? Cum sa ii ajuti? Cum sa nu clachezi?

Copiii pierd! Educatorii pierd! Parintii pierd! Pentru cine e bun sistemul asta? Pentru cine e buna procedura asta? Restaurantele sunt deschise dar copilasii de 3 ani nu pot intra insotiti macar pana la vestiar?  

Fiti buni unii cu ceilalti, e gratis!

10 septembrie 2020






 

 

Buna! Ce mai faci? Am auzit ca vrei sa pleci din Romania.

 

Buna!

Ce mai faci? Cum esti?

Am auzit ca vrei sa pleci din Romania.

Am auzit ca te gandesti, de fapt, la asta de mult timp doar ca acum parca din ce in ce mai des.

Am auzit ca ai spus ca simti ca nu mai poti. Ca vrei mai mult. Ca te-ai saturat.

Am auzit ca ti-e frica de spitale, ca nu te simti in siguranta si mai ales ti-e teama pentru copiii tai.

Am auzit ca nu va e tocmai bine cu banii si ca va ganditi ca daca plecati o perioada afara, strangeti un pic din cheltuieli si puneti deoparte cat de mult puteti, va veti plati datoriile sau poate…cine stie, reusiti si sa terminati partea de sus a casei. Sau poate reusiti sa va mutati la un apartament mai mare.

Am auzit ca o sa mai aveti un copil si nu stii daca ii veti putea duce pe amandoi la gradi privata. Costa mult, nu?   Cum o sa faceti?

Am auzit ca ai incercat sa schimbi ceva ce tie ti se parea ca nu e bine in Romania si am auzit cand ai spus ca nu ai reusit si ca nu vrei ca ai tai copii sa treaca prin ce ai trecut tu.

Am auzit ca  te-ar tenta Austria. Ai auzit ca e o tara civilizata. Ai auzit ca salariile sunt bune. Stii pe cineva care e deja aici si ii merge bine, nu-i asa? Ai auzit ca sistemul de invatamant e bun, ca cel de sanatate e excelent. E o tara bogata, nu?

Nu stii cum sa faci? Nu stii daca sa alegi Viena pentru ca e mare si pentru ca e….VIENA sau mai bine sa alegi un sat de munte mititel?

Nu stii daca sa cauti deja o cazare aici pe internet sau poate o agentie imobiliara? Sau poate mai bine vine el inainte si cauta el ceva de locuit si eventual ceva de munca sa fiti siguri ca sunteti bine si apoi veniti tu si copiii?

Nu stii cum o sa va descurcati cu limba? O sa fie greu sa o invatati? Nu stii cum se vor acomoda copii?

Nu stii daca totusi va veti descurca asa departe si fara familie.

De fapt nu stii daca e bine sa pleci sau nu, in Romania e totusi casa ta. Acolo in Romania, de bine, de rau, macar cunosti mersul lucrurilor, cunosti oamenii, stii ce le poate pielea, stii cum sa abordezi diferite situatii. Stii pe cineva care stie pe cineva care rezolva orice problema.

De bine, de rau, in Romania stii , cunosti. Nu mai ai asteptari mari dar nu mai poti fi  dezamagita, pentru ca stii.  Sau poate e mai bine sa ramai  si sa mai lupti ? Daca am pleca toti tinerii din Romania ce ar mai ramane din ea?

Ma intrebi pe mine ce cred eu ca ar trebui sa faci?

Offf, dar asta e greu. Sa-ti spun eu daca e mai bine aici decat a fost in Romania? Sa iti spun eu daca e mai bine la oras sau la sat? Sa iti spun eu daca iti gasesti repede de munca sau nu? Sa iti spun eu daca se vor acomoda cei mici?

Nu stiu cum o sa fie si nu stiu daca iti va fi mai bine aici. Pentru ca suntem diferiti si percepem lucrurile in mod diferit, raportandu-ne la experientele anterioare. Noi am plecat din egoism, pentru ca ne-am dorit sa le fie mai usor copiilor nostri. Iti pot spune cum mi-a fost mie si cum am facut eu si iti pot spune cum as face eu daca as lua-o de la capat.

Noi am ales Austria pentru ca avem aici oameni dragi. Ei ne-au gazduit o perioada si ne-au fost ghizi si translatori si ne-au indrumat si sfatuit. Temerea mea cea mai mare era legata de gradinita unde urma sa mearga Calin . In momentul in care am cunoscut intamplator o  educatoare si i-am vazut atitudinea frumoasa si nivelul excellent de engleza, deiciza a fost luata: vom ramane in zona rurala si vom cauta sa inchiriem o casa langa acea gradinita unde acea doamna era educatoare. Am gasit o singura casa care sa corespunda acestui singur criteriu si am luat-o. Deci, la noi a fost simplu.

Ce sa faci tu daca nu ai pe nimeni aici care sa te gazduiasca?

Cum ti se pare sa inchiriezi prin Airbnb.com o locuinta, un apartament in mediul urban sau chiar o casa in mediul rural pentru o luna de zile. Am cautat acum si gasesti locuinte incepand de la 500 de eur / luna si pana la ….multe mii de euro pe luna. Avantajul acestui Airbnb este ca nu trebuie sa depui niciun fel de depozit si ca locuinta vine complet echipata si mobilata. Ceea ce nu se poate spune, in general, despre prorpietatile oferite spre inchiriere aici in Austria. 

In felul acesta ai posibilitatea sa iti dai seama cam unde v-ar placea mai mult sa locuiti: in zona mai populata sau intr-o zona mai putin populate. Poti merge sa vizitezi locuinte. Poti merge sa vizitezi zone. Poti sta de vorba cu alti romani care stau in zonele respective sa afli una alta. Nu stii de unde sa ii iei? Stai linistita, suntem peste tot! Si daca chiar nu ne gasesti imi spui mie si strigam aici sau ne ajuta unul dintre grupurile de facebook dedicate comunitatilor de romani.

In perioada asta iti poti chiar cauta de munca. Poate se iveste o oportunitate intr-o zona pe care nu o luai in calcul si atunci iti cauti locuinta in apropierea acelei zone.

Acum, ca am rezolvat cu locuinta, ce facem cu munca?  Eu cred ca in Austria doar cine nu isi doreste suficient de mult nu isi gaseste de munca. Evident, ca totul tine de asteparile tale. Daca tu ai o pregatire si experienta intr-un anumit domeniu si iti doresti sa iti gasesti un job asemanator, atunci poate e mai bine sa mergi in zona urbana, acolo unde toleranta fata de nevorbitorii de limba germana este mai mare. Dar, daca esti pregatita sa speli vase, sau sa lucrezi la McDonalds atunci iti vei gasi de munca, important e sa cauti si sa te folosesti de toate mijloacele pe care le ai la indemana.

Si pentru locuinta si pentru job-uri eu am folosit willhaben.at Stiu ca este in germana si ca tu nu cunosti germana, dar poti folosi functia de translate asa cum am facut si eu. Traducerea este uneori bizara , insa vei intelege esentialul anuntului postat. Pentru job-uri e bine sa abordezi si firme de leasing operational. Sunt foarte populare aici si iti pot gasi job-uri mai repede decat o poti face tu.

 

Daca se vor acomoda copiii tai? Sigur ca o vor face. Copiii sunt de fapt superfiinte! Sunt super eroi. Ei isi pierd din puteri pe masura ce cresc. Ei cand sunt mici sunt fantastici! Nu ii subestima! Ei se vor acomoda inaintea ta si vor invata limba inaintea ta.

Vreau totusi sa iti mai spun ceva inainte sa intri pe airbnb sa cauti o locuinta.

Ca aceasta calatorie sa fie frumoasa si de succes este tare, tare important ca decizia sa fie luata impreuna cu partenerul tau. Nu trebuie ca unul dintre voi doar sa accepte si sa se resemneze cu asta, trebuie sa luati decizia impreuna si sa vi-o asumati impreuna. Daca unul dintre voi are dubii, mai bine mai amanati, mai discutati, poate nu e acum momentul.  Acum, cand esti acasa, in Romania stii ca el e partenerul tau. Dar te intalnesti si cu prietenele tale. Povestesti si cu colegele de munca. Treci si pe la parinti, vine la tine in vizita si verisoara. Si cu toti acesti oameni tu ai acum subiecte commune, probleme commune, traiti experiente asemanatoare. Daca decideti sa plecati, sigur, vei putea vorbi zilnic si ii vei putea vedea prin video zilnic pe cei dragi ramasi in Romania, dar, doar partenerul tau va sti cu adevarat cum esti. Doar el va intelege pentru ca doar el are trairi asemanatoare si probleme asemeanatoare si experiente asemaantoare. Doar el va simti aceeasi presiune ca tine. Deci, daca decideti sa plecati, decideti impreuna!  Pentru ca echipa ta va fi el si tu vei fi echipa lui.

Si daca decideti sa plecati, nu o faceti cu tristete si resemnare. “Nu s-a mai putut in Romania si plecam” Chiar daca poate asta este adevarul vostru, incercati sa il transformati. Incercati sa va ganditi ca aveti sansa sa o luati de la capat. Ca aveti sansa sa cunoasteti oameni noi super interesanti, locuri noi, o cultura noua. Va fi o aventura! Si chiar daca decideti sa plecati doar pentru 1 an sau 2 sau 3, cat sa strangeti niste bani, incercati sa va bucurati de calatorie, nu va focusati doar pe destinatie.

Si daca decideti sa plecati, nu o faceti fara copiii vostri. Lor le e cel mai bine unde sunteti voi!

Si daca decideti sa plecati , mai treceti pe la mine pentru ca acum lucrez si ma informez punctual despre toate demersurile care trebuiesc facute dpdv administrative, legal, birocratic astfel incat sa va dau o mica mana de ajutor in noua calatorie. Si o sa va povestesc, in urmatoarele zile si despre cutumele locale legate de chirii, de garantii, de gradinite, de vecini si cumparaturi. 😊

 

Asa ca, te rog, scrie-mi si spune-mi ce informatii vrei, ce informatii nu gasesti sau care informatii nu iti sunt tocmai clare.

 

Pana data viitoare, oriunde esti acum, fii bun cu cei de langa tine, e gratis!