Covid sau nu, acomodarea copilasilor la gradinita se face langa parinte!!!
In Austria gradinita incepe de la 2.5 ani. Oficial anul scolar si cel prescolar au inceput saptamana aceasta, luni.
Practic, gradinita noastra a fost tot timpul deschisa tocmai pentru situatia asta deosebita creata de virusul Corona. Au fost parinti care nu si-au mai putut lua liber in vara dupa ce au stat in carantina o perioada si atunci, primaria a decis ca gradinita sa nu aiba deloc pauza si a asigurat constant locuri pentru copii care aveau nevoie.
Emma a fost la cresa pana acum si, dupa cum bine stiti a fost primul copil din zona noastra inscris la aceasta cresa abia construita si singurul pana la acest moment. O perioada, au fost modificate grupele la gradi astfel incat, au adus o parte din copiii de la gradi la Emma la cresa, inclusiv pe Calin. Pentru noi asta a fost foarte bine pentru ca in felul acesta Emma s-a acomodat cu alti copii si a cunoscut si alte educatoare.
In ultimele 2 saptamani, Emma cu Lisa, educatoarea ei, au facut vizite zilnice la gradinita, la grupa unde Emma urma sa mearga. Inclusiv educatoarele de acolo veneau cu cate 3-4 copilasi in vizita la Emma.
Toate aceste lucuri marunte au facut ca prima zi de gradinita a Emmei sa fie de vis.
Noi ne propusesem de acasa sa nu intram cu ea in cladire, tocmai pentru ca entuziasmul ei era mare, isi dorea mult sa intre in gradinita si nu voiam sa stie ca se poate ca noi, adultii sa intram in gradinita. Insa, eram hotarati ca daca ea da semne de indoiala sau o simtim ca ezita sa intram cu ea.
Decizia nu a fost a noastra pentru ca toata lumea de la gradi (sunt 4 grupe cu cate 2 educatoare + directoare si cateodata fete tinere in practica) stia ca urma sa fie prima zi de gradi a Emmei si imediat cum ne-au deschis usa ne—au invitat inauntru. Noi eram amandoi cu amandoi copiii. Educatoarea de la usa, a evaluat situatia intr-o secunda, s-a uitat la Calin si a spus: un adult merge cu Calin, un adult merge cu Emma. Asta ca nu cumva Calin sa se simta neglijat ca noi putem intra doar cu Emma si nu cu el! Asa frumos mi s-a parut. 😊
Eu am intrat cu Emma si am mers catre grupa ei, educatoarele ne asteptau vesele, Emma chiuia si se bucura ca in sfarsit avea voie sa intre in locul in care Calin ramanea si ea nu. S-a desprins de mine aproape impingandu-ma : “I love you, too, mama! “ Emma, eu plec! “pa, mama! “ si cam asta a fost. Ea a intrat in sala de clasa, care oricum are peretii din sticla si eu o vedeam si eu am mai ramas cu educatoarea ei pe hol si am povestit putin.
Mai erau acolo, 2 mamici cu alti 2 copilasi in acomodare. Niciunul nu voia sa intre sau sa se desprinda de mama! Educatoarele le indemnau sa intre cu ei in salile de clasa si le incurajau ca totul o sa fie bine.
Intr-adevar, in perioada asta parintii nu mai au voie in gradinita, la vestiare, pe hol, asa cum aveam inainte de Corona. Dar, cand e vorba de copii mici, in adaptare, niciun moment nu s-a pus problema sa o lasam si sa plecam. Mi s-a spus ca pot sa stau cu Emma in clasa, sau pe hol sau in masina, sau in curte, sau oriunde vreau, oricat avem novoie eu sau Emma. La intrare m-am dezinfectat si in clasa ar fi trebuit sa renunt la incaltari.
Stiu ca e pandemie, stiu ca e un virus contagios si ca trebuie sa fim responsabili si sa avem grija de sanatatea noastra si de a celor din jur. Dar…daca eu as fi fost nevoita sa imi las copilul la o poarta pe care nu a vazut-o niciodata, in bratele unui om pe care nu l-a vazut niciodata si sa intre intr-o cladire pe care nu a mai vazut-o niciodata si eu sa plec…sa ma intorc la 12….probabil ca muream si inviam si iar muream dar de lasat sigur nu il lasam!
Nu vreau sa judec pe nimeni dintre cei care alegeti sa faceti asta. Stiu ca va simtiti obligati de sistem, de situatie, de faptul ca toti fac asta. Sunt grupurile de facebook de mamici pline de astfel de discutii. Le simt printre randuri disperarea ca vor fi nevoite sa faca asta. Si inainte era crunt cand puteai sa intri cu el in cladire,, in vestiar, sa il ajuti sa se schimbe, dar acum???
Pe de alta parte nici educatoarelor nu cred ca le e usor. Imi e mie greu cand plang AI MEI copii in acelasi timp si ei sunt doar 2. Oare cum e sa planga 10-15-20 de copilasi in acelasi timp? Cum sa te imparti? Cum sa ii ajuti? Cum sa nu clachezi?
Copiii pierd! Educatorii pierd! Parintii pierd! Pentru cine e bun sistemul asta? Pentru cine e buna procedura asta? Restaurantele sunt deschise dar copilasii de 3 ani nu pot intra insotiti macar pana la vestiar?
Fiti buni unii cu ceilalti, e gratis!
10 septembrie 2020
