La gradinita dupa pandemie

Realmente gradinita aici nu a fost niciodata inchisa. A fost mereu functionala pentru cei care au avut intr-adevar nevoie, cei care au lucrat si care nu au avut o solutie pentru a isi tine copiii in siguranta. Am inteles ca au fost zile in care a fost un singur copil in gradinita sau zile in care au fost 2 copii dimineata 2 ore si 1 copil dupa amiaza alte 2 ore. Apreciez mult dovada asta mare de flexibilitate. Am stat de vorba cu una dintre educatoare si mi-a explicat ca gradinita este deschisa tocmai ca sa vina in ajutorul celor care au nevoie, si nevoia poate fi 1 ora dimineata sau 2 ore dupa amiaza.

 

Apoi au decis sa fie un pic mai permisivi si au anuntat parintii ca gradinita este deschisa tuturor celor care vor sa vina la gradi, nu doar celor care au nevoie, in limita a 7 copii intr-o grupa. Din cate am inteles nu a fost niciodata capacitate maxima, oamenii au preferat sa isi tina copii acasa.

 

A urmat un al 3-lea anunt cel in care eram sfatuiti sa aducem copiii la gradi, in grupe de maxim 10 persoane, mai ales copiii care din toamna merg la scoala.

 

In toate discutiile pe care noi le-am avut cu reprezentanti ai gradinitei am fost sfatuiti sa il ducem pe Calin la gradi pentru a nu pierde contactul cu limba germana cu care el incepuse sa faca mari progrese.

 

Pe 18 mai am decis sa ne luam inima in dinti si sa il ducem la gradi. Calin e un copil foarte cooperant atata timp cat intelege motivele din spatele unei actiuni. In toata perioada asta i-am explicat ca a aparut un nou virus despre care inca nu stim multe lucuri si ca el se poate transmite prin apropiere fizica si ca e nevoie ca o perioada sa pastram distanta fata de alti oameni, sa nu mergem in magazine si in locuri de joaca. Desi el e un copil foarte foarte sociabil a inteles si a respectat distanta. Dar, nu a pierdut nicio ocazie sa stea de vorba cu orice persoana intalnea: postasul care ne-a tot livrat colete, domnii care ne ridica gunoiul, doamna care are grija de caii vecinilor…soferii de tractoare cu care ne intalneam pe camp in plimbarile noastre zilnice, etc.

 

Vestea ca va merge la gradi a primit-o cu chiuituri si sarituri. S-a bucurat de sacul cu care merge la gradi, s-a bucurat de cutia in care isi duce gustarea. S-a trezit luni dimineata, noi toti eram inca in pat, s-a dezbracat de pijamale si gol a inceput sa alerge prin casa : gradi! Merg la gradi! Imi trebuie haine sa ma imbrac!!!!

 

Si cresa Emmei s-a deschis si este folosita ca si gradinita, astfel incat au format o grupa noua. Copiii care au anuntat ca de pe 18 mai vor veni la gradi, au fost repartizati in 5 grupe de cate maxim 10 copii. Au ture in ceea ce priveste intratul in sala de mese, in sala de gimnastica, iesitul in curte, etc. Limiteaza maxim contactul dintre grupe astfel incat daca se imbolnaveste un copil dintr-o grupa, se inchide acea grupa, nu toata gradinita. Emma cu Calin au fost repartizati la aceeasi grupa, cea din incinta cresei. Initial a mers doar Calin la gradi, pentru ca eu sunt inca in somaj, se considera ca pot sta acasa cu ea si nu mi se deconteaza taxa cresei.  Dupa 2 zile in care ea a plans tare tare cand il lasam pe Calin la gradi pentru ca voia sa ramana si ea, am reevaluat situatia si am decis sa o ducem si pe ea din urmatoarele motive: 1. Este o oportunitate mare ca acomodarea ei sa fie impreuna cu Calin si cu alti copii, ea fiind inca singurul copil inscris la cresa. 2. Are nevoie de activitati, de copii, de limba germana. 3. Eu imi doresc sa particip la un curs intensive de limba germana. Asa ca am anuntat-o pe Lisa, educatoarea Emmei ca va merge si ea din ziua urmatoare si de miercuri dimineata am dus-o. In prima zi  am stat de la 8 si 15 minute pana la 12 in masina, in fata cresei. M-a sunat educatoarea la 10 sa imi spuna ca Emma este vesela si cooperanta si ca totul este in regula. Am luat-o la 12 epuizata dar zambitoare. De atunci este asa in fiecare zi. Se trezeste dimineata, o intreb unde mergem si tipa vesela: Lisa! Inca nu stiu cat ne va costa, ieftin  nu o sa fie sigur, insa suntem bucurosi ca am luat decizia asta. Dupa 2 luni de stat acasa copiii mei apreciaza si mai mult gradinita! 😊 plus ca se au unul pe celalalt acolo.

Din punct de vedere al masurilor de siguranta luate, v-am mentionat deja izolarea grupelor unele de celelalte, parintii nu au voie in cladire, copii se predau la usa educatorului, timp in care atat educatorul cat si parintele poarta masca.

 

Imi este in continuare teama de acest virus, insa nu vreau sa las aceasta teama sa ne impiedice sa avem o viata. Dezinfectam in continuare cumparaturile, evitam locuri agglomerate,purtam masti si ne spalam des pe maini. O sa fie bine!

 

Ieri am gasit o capusa pe Emma. Desi stiam ca aici e un lucru destul de comun, tot ne-am panicat.  Dupa vreo 20 de minute de negocieri si telefoane si cautari pe internet, am decis sa o scot eu singura cu ajutorul unei pensete. I-am pus desene Emmei, i-am dat un bol cu stafide,preferatele ei si am actionat. A fost usor,a iesit intreaga din prima. 😊 Acum suntem in perioada in care urmarim sa nu sufere modificari zona unde a fost intepata.  Dar eu stiu deja, o sa fie bine!

 

Fiti buni unii cu ceilalti!

25 mai 2020