Suntem deconectați unii de ceilalti

-Bună, ce mai faci? Sunteți bine? Copiii sunt bine? -Bine, suntem bine. Și copiii sunt bine. Merg la grădi, e deschisă. Voi? – Și noi tot bine. Noi suntem cu școala online și cu lucratul de acasă. E complicat, dar măcar suntem sănătoși. -Da, asta e cel mai important că suntem sănătoși. Cum mai e cu numărul de cazuri la voi? La noi iar a crescut. -Da, și la noi e cam la fel, crește, mai scade. Și vaccinarea cum merge? Vor oamenii să se vaccineze? -Unii se vaccinează, alții nu. Ca peste tot. -Da, important e să rămânem sănătoși. -Bine, mi-a părut bine să te aud. -Și mie!

Cam așa decurg și discuțiile voastre? Știm tot ce face prietenul din copilărie care s-a mutat acum 15 ani pe alt continent, știm ce a mâncat aseară, dar, totuși suntem atât de deconectați.

Ne confruntăm cu aceleași probleme, vorbim despre aceleași lucruri, ne uităm pe geam dimineața și nu știm dacă se ne punem șapcă de soare sau mânuși de zăpadă. Și totuși suntem atât de deconectați.

Internetul și calculatoarele (sunt mega recunoscătoare pentru ele) nu ne mai sunt suficiente.

Eu aș pleca din Austria. Azi. M-aș duce undeva undeva unde e cald, unde oamenii vorbesc o limbă latină, caldă, melodioasă. Undeva unde se aude muzica peste tot. O fiestă. Undeva unde familile sunt gălăgioase și copiii nestăpâniți.

M-aș duce la un carnaval unde pe stradă străinii dansează unii cu ceilalți.

Dar nu pot. Pentru că mă gândesc și la mâine, nu doar la azi.

Să fim buni unii cu ceilalți, e gratis. 13 aprilie 2021