Fiica mea a primit azi o scrisoare de la viitoarea ei educatoare

Da, Emma a primit azi la cresa o scrisoare de la viitoare ei educatoare de la gradinita.

Am deschis-o impreuna acasa.

Nici nu a fost nevoie sa traduc. Imaginile au vorbit de la sine.

Un fel de mica felicitare cu pozele celor 2 viitoare educatoare si prenumele lor si o poza cu semnul ei. Buburuza va fi semnul Emmei pe toata perioada gradinitei. Il va regasi pe dulapul din vestiar, pe cuierul unde e agatat prosopul la baie, pe cana unde isi tine periuta si pasta de dinti, pe locul unde va sta paharul de unde ea va bea apa.

Apoi cateva randuri, adresate tot Emmei, in care i se spune ca in septembrie va incepe o noua calatorie si ca vom putea si noi, parintii ei sa o insotim la inceput chiar in sala de clasa astfel incat acomodarea ei sa fie una blanda!

Am mai gasit in scrisoare o lista cu lucrurile de care ea va avea nevoie si pe care noi sa le pregatim pana atunci.

Noi i-am aratat Emmei scrisoarea i-am spus ca va merge la gradinita in curand, i-am aratat pozele celor doua viitoare educatoare si numele lor, i-am aratat semnul ei…si in felul acesta Emma va fi familiarizata cu numele lor si cu imaginea celor doua educatoarea. Mie mi se pare de vis. 

Gesturi atat de mici dar care inseamna atat de mult!

 

Si daca tot vorbim de gesturi mici, am tot vrut sa va mai spun de gestul pe care il face postarita noastra de fiecare data cand vine si copiii sunt in curte. Intotdeauna le da copiilor o mica atentie: cate o mini punguta cu bomboane, jeleuri, cate o mini ciocoalata. Azi le-a dat cate o bratara din bomboane. Niciodata ei nu mananca ce primesc, nu mananca deloc dulciuri din comert. Ba da, le dau inghetata de la gelaterie. Dar dulciuri de genul bomboane sau jeleuri nu le dau, inca. Si, desi ei stiu ca nu le pot manca, de fiecare data se bucura mult cand le primesc si ii multumesc doamnei.

 

Pana data viitoare fiti buni unii cu ceilalti!

 17 iunie 2020

 

 

Am implinit 36 de ani

Da, ieri a fost ziua mea! Am implinit 36 de ani. Este prima aniversare aici, in Austria. Cred ca s-a mai intamplat de 2 ori sa nu petrec in Romania de ziua mea, o data in Maroc si a doua oara in Bulgaria.



Mi-au lipsit multi oameni dragi ieri.

Am avut alti oameni dragi langa mine. Nu ca s-ar compensa, nu pot fi inlocuiti oamenii.



Cateodata ma intreb daca noi, cei din diaspora cei  care ne imprietenim unii cu altii, daca ne-am fi cunoscut acasa, ne-am fi imprietenit si acasa?



Noi, oricum suntem printre cei norocosi pentru ca am venit aici tocmai pentru ca aveam oameni dragi deja stabiliti aici. Dar, la randul nostru incercam sa ne formam si alte relatii: cu vecinii, cu parintii de la gradi, cu colegii de serviciu, etc. Incercam sa fim prieteni fara sa tinem cont de nationalitate. Plus ca, eu, iar sunt norocoasa, prin prisma postarilor mele am interactionat, cunoscut si m-am imprietenit cu oameni minunati, cu care rezonez atat de bine! Ei sunt oamenii cu care sigur m-as fi imprietenit oriunde ne-am fi cunoscut.



Dar ma uit si aud si citesc multe exemple de romani carora le este greu sa formeze relatii reale cu alti romani, cele mai multe sunt superficiale, de conjunctura si se pierd repede.



Prima oara tinzi sa crezi ca suntem toti romani si ca suntem departe de casa noastra, de tara noastra, de cultura noastra, de limba noastra si prin urmare avem toti aceleasi probleme si ne leaga aceleasi trairi si ar trebui sa fim toti uniti si sa ne ajutam sa trecem peste ele.



Asa am crezut si eu la inceput. Inca cred ca ar trebui sa fim uniti si sa ne ajutam unii pe ceilalti, prin informatii, prin explicatii sau orice alt ajutor concret putem oferi.



Dar, ce am inteles eu in astea cateva luni de cand suntem aici, este ca suntem cu totii diferiti. Si ca, desi vorbim aceeasi limba si ne-am nascut in aceeasi tara, astea sunt amanunte care nu leaga prietenii. In continuare prieteniile se bazeaza pe aceleasi lucruri: principii, mod de viata aseamanator, credinte commune, hobby-uri commune, educatie, etc.

 

Sunt romani aici cu care eu nu vreau sa ma imprietenesc pentru ca nu am nimic in comun cu ei. Nu are legatura cu faptul ca sunt romani.

 

Sunt polonezi aici cu care nu vreau sa ma imprietenesc pentru ca nu am nimic in comun cu ei.

Nu are nicio legatura cu faptul ca sunt polonezi.

 

Sunt austrieci aici cu care nu vreau sa ma imprietenesc pentru ca nu am nimic in comun cu ei.

Nu are nicio legatura cu faptul ca sunt austrieci.

 

 

Exista romani care , in magazine, daca aud alti oameni vorbind romaneste,  se feresc si vorbesc doar in germana. Ati spune ca e o ipocrizie, nu? De ce sa iti fie rusine cu originea ta, sa te dezici de romanii tai. Poate ca in unele cazuri este asa,. Dar sunt si alte situatii. Va mai amintiti cand am fost  sa votam si eu eram entuziasmata ca ma voi intalni cu romani si ca vom sta la povesti si ne vom zambi, etc.  Daca vad acum un roman intr-un magazin, ii zambesc, mai ales daca e si cu un copilas, dau de inteles ca sunt romanca. Asta de cele mai multe ori. Dar, sunt si situatii in care aud romanii de la 3 rafturi distanta! Si asta pentru ca sunt galagiosi si vorbesc tare si epateaza intr-un mod negativ. Si atunci, imi vad de treaba mea si nu ii salut. Pentru ca nu vreau sa fiu asociata cu ei. Pentru ca, desi sunt romanca, nu sunt ca ei.

 

Stiu, noi romanii suntem in general galagiosi, noi latinii suntem vulcanici si ne exteriorizam. Exact asa sunt si eu. Dar, acasa la mine! In spatiul meu personal. Austriecii sunt oameni mai discreti, mai tacuti, mai reci. Ei vorbesc incet intre ei la cumparaturi si nu ies cu nimic in evidenta. Mai ales in mediul rural. Daca asa le este cultura si educatia si asta presupune pentru ei respect si civilizatie, nu vi se pare firesc , noi fiind in tara lor sa le respectam cutumele?

 

Oameni buni, nu spun sa  vorbiti intre voi in soapta la cumparaturi, spun doar sa incercati sa nu iesiti atat de tare in evidenta si sa le respectati civilizatia si cultura!

 

 

Iar m-am abatut mult de la subiectul principal. 😊

Am avut o zi tare frumoasa! Casa si curtea ne-au fost pline de hohote de ras si de voie buna. Am facut gratar pe vreme frumoasa, apoi am mancat in garaj in timp ce afara ploua cu gheata. La final am cantat si am mancat din cele 4 toruri pe care le-am primit. Da, am primit 4 torturi! Oamenii dragi stiau ca eu nu stiu sa fac prajituri si fiecare a vrut sa imi faca o surpriza si am primit 4 torturi! Unul dintre ele a fost complot intre perechea de fini pe care o avem aici cu perechea de fini pe care o avem in Romania! 😊

Am primit flori multe, am primit cea mai frumoasa scrisoare  de la nepotul meu, in care imi scria ca sunt o mama  buna si ca el e norocos ca ma are ca matusa. Am primit sucitor, daca va amintiti eu foloseam o sticla de vin. 😊 Am primit o carte super interesanta, va las o poza, o pagina e scrisa in engleza si una in germana! Mi s-a parut uau! Am primit de la o fetita o alta carte de limba germana adresata copiilor, dar pentru nivelul meu este excelenta. 😊 am primit aparatul de spalat cu presiune pe care mi-l doream. Dar, mai ales am primit energie buna si voie buna si hohote de ras!

 

Multumesc!

 

Fiti buni unii cu ceilalti!

08 iunie 2020






 

 

Curs de limba germana

Azi incep cursul de limba germana.

 

Este de fapt al doilea. Primul a fost unul organizat de o primarie de aici din apropiere, era o sedinta de aproape 2 ore / saptamana, profesoara era foarte ok, insa pentru mine nu era suficient. In primul rand pentru ca era prea rar 1 sedinta / saptamana si in al doilea rand, desi cursul fusese anuntat A1, ceea ce inseamna incepator absolut, la prima sedinta eu nu am putut merge (eram internata cu Emma in spital) si ceilalti 5 cursanti au constatat la prima sedinta ca toti facusera deja A1 si au decis sa mearga pe A2.

Desi initial am crezut ca o sa fie un avantaj, si ca ii voi ajunge din urma pe ceilalti, pentru ca imi doream atat de tare sa invat…nu a fost asa. Ca sa recuperezi trebuie sa lucrezi suplimentar, ceea ce eu nu reuseam sa fac. Si..neavand o baza, o temelie a limbii germane, informatiile accumulate in timpul sedintelor saptamanale, nu prea aveau pe ce sa se sedimenteze. Chiar si asa, eu nu as fi renuntat, doar ca a venit pandemia si a fost suspendat cursul.

Si apoi a venit 15 mai, cu relaxarea tuturor masurilor, apoi a venit 18 mai si a plecat Calin la gradi si apoi a venit 20 mai si a plecat si Emma la cresa si eu….parca eram prea libera. Si am inceput sa sun la cei de la AMS, institutia raspunzatoare de mine pe perioada somajului si le-am spus ca imi doresc sa fac un curs de limba germana. Le-am explicat situatia , cum ca in momentul acesta sunt intretinuta de statul austriac, ca nu produc nimic, ca am copiii la gradinita si ca imi doresc sa invat germana in perioada asta pentru a ma putea integra mai bine. Desi initial au fost surprinsi in mod placut (cel putina sa mi s-a parut mie), apoi, in decursul urmatoarelor saptamani, sub diverse forme m-au refuzat.

Prima data mi-au spus ca nu exista cursuri la acest moment. Eu am cautat firme care au cursuri si locuri disponibile in aceasta perioada, am vorbit cu ele , mi-au confirmat ca sunt furnizori agreati, colaboratori ai AMS-ului, le-am trimis celor de la AMS detaliile si de data asta m-au refuzat spunandu-mi ca AMS nu imi va plati cursul specificat de mine.

Apoi le-am trimis detalii despre un curs de integrare cu nivel de limba germana A1, intr-o localitate un pic cam indepartata de mine, dar cursurile erau zilnice si organizate chiar de AMS, deci nu era nevoie de o plata, ci doar de acceptul agentiei AMS de care eu apartineam. Din nou m-au refuzat. Fara un motiv.

Am gasit apoi si alte ONG-uri care au ca scop integrarea, alfabetizarea, educarea imigrantilor in Austria. Am incercat si acolo si tot nu am primit un raspuns afirmativ.

Am facut o cerere si catre Camera de Munca, un fel de omolog al ITM-ului aici, am vazut ca exista si acolo programe de finantarea a educatiei in vederea gasirii unui loc de munca mai bun.

Pana sa primesc un raspuns de la ei, am decis ca timpul trece in dezavantajul meu si m-am inscris si am platit singura un curs de A1.1 la WIFi Niederosterreich. Cursul costa 360 eur , dureaza 1 luna si merg de 4 ori pe saptamana cate 3.5 ore fiecare sedinta. Deci, este un curs intensiv.

Intre timp am primit raspuns de la cei de la Camera de Munca, mi-au explicat care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplinesc, m-au verificat in sistem, eu le-am trimis detaliile cursului la care m-am inscris, au confirmat ca e ok si acum, dupa terminarea cursului eu trebuie sa le dovedesc ca am avut la curs prezenta de 100% si ca am sustinut si am luat examenul de final si ei imi vor restitui o parte sau chiar toata contravalorea cursului.  Sa vedem! 😊

Daca o sa fie asa, o sa ne fie mai usor dpdv financiar sa merg si la urmatoarele module. As vrea ca anul acesta sa fac si A1.2 si intregul modul A2.

 

Azi am prima sedinta. Sunt entuziasmata si pentru ca o sa ma ajute sa invat limba germana si pentru ca o sa am si o altfel de activitate departe de casa! Ma intelegeti, nu? Ne iubim copiii, traim pentru ei, respiram prin ei…dar…nici 5 ore si jumatate departe de ei si in compania altor adulti nu suna rau, nu? 😊

Cursul incepe la ora 6 si se termina la 9 si  jumatate, plus ca este departe de mine, sunt 55 de minute pe GPS, deci voi ajunge acasa la 10 si jumatate. In teorie la ora aia copilasii mei dorm. In practica…daca pe Calin il poate culca sotul meu, pe Emma…pana acum nu. Inca o alaptez si seara doar asa adoarme. 

Le-am pregatit totul in casa, de la gustarile preferate (clatitele, bineinteles) la haine de schimb puse la indemana, la pijamale si prosoape pt baie…etc. Si sotul meu este un pic panicat, mai ales ca va face asta de 4 ori pe saptamana. Dar eu am inceredere in ei ca se vor descurca si chiar se vor distra super si fara mine! 😊

Eu…parca plec in vacanta, asa ma simt. 😊)

Revin maine cu impresii despre curs!

Pana atunci, fiti buni unii cu ceilalti!

03 iunie 2020

La capsuni in Austria

La capsuni in Austria

 

Cum vine asta? Pai….simplu.

Producatorii de capsuni anunta momentul in care fructele sunt gata de a fi culese si ne invita la ei pe plantatie sa ne culegem singuri capsunile.

Eu, recunosc ca nu mai auzisem de acest sistem pana aici. Si am fost atat de curioasa sa vad cum functioneaza ca am decis sa mergem inca din prima zi in care cea mai apropiata plantatie de noi si-a deschis sezonul. 😊

Aceasta prima zi a coincis cu ziua copilului. Si cum eu am vrut sa ne bucuram de experienta impreuna, a fost tocmai bine sa avem  un alt fel de activitate cu copiii azi, de ziua lor. 😊

Am ajuns acolo la 10 dimineata si am stat pana aproape de 12. 

Pentru ca nu am avut niciun recipient la noi am cumparat de acolo cosuri in care am cules, cred ca 0.25 eur cosul.

Cred ca mai erau cam 4 adulti si 2 copilasi cand am ajuns noi, dar spre ora plecarii noastre deja eram peste 15-20 persoane acolo.

Erau cam 10 randuri lungi, lungi, cu paie puse intre randuri astfel incat sa nu ne murdarim de noroi pe incaltari. Am avut libertatea sa intram pe orice rand voiam, sa migram de pe un rand pe celalalt. Copiii au alergat peste tot, mai calcau si pe cate o tufa, mai aruncau cate o capsuna pe jumatate mancata. Nu am simtit din parte proprietarilor decat zambete si ingaduinta.  Ba chiar ne-au recomandat la un moment dat spre ce tufe sa ne indreptam de unde sa luam capsuni mai mari si mai coapte.

Copiii au fost initial incantati de a aduna capsunile si de a le pune in cos, mai ales Emma, dar dupa un timp si-au pierdut interesul pentru cules si au trecut la mancat si la joaca. 😊

Am umplut 3 cosuri si nu am simtit deloc oboseala sau plictiseala, doar ca Emmei ii era deja somn. 😊

La final recolta noastra a fost cam de 7 kg pe care am platit 21 eur, in care a fost inclus si pretul cosurilor de lemn. Pretul / kg cules este de 2.8 eur. Este si optiunea de a cumpara direct culese, in casserole de plastic, dar nu stiu exact cat era pretul, am inteles ca diferenta este de minim 1eur/kg, dar nu sunt sigura pentru ca nu am intrebat.

Pe langa pretul mai mic/kg decat in magazin, aici am avut parte si de o experienta frumoasa alaturi de copii, am petrecut timp si in natura, am ales fix fructele pe care le-am vrut si fix cat am vrut si am si mancat acolo pe saturate. 😊

 

Mici observatii:

– nu era niciun gard, nicio camera de luat vederi, niciun paznic, niciun supraveghetor;

– masinile erau parcate intre campul de pe care am cules si baraca unde ti se cantareau capsunile si unde plateai. Daca cineva ar fi vrut sa se opreasca pe la masina sa lase acolo jumatate din ce a strans….putea lejer sa faca asta fara ca cineva sa-l vada,   sa-l verifice.

– puteai culege fix atat cat doreai. A venit o doamna cu un copilas mititel, cam de 1 an si jumatate, cu o caserola de bucatarie in mana, a adunat cam 15 min , pana a umplut caserola , a platit si a plecat. Nu cred ca a adunat 1kg.

– ne-a fost emis bon fiscal, pe care au fost trecute inclusiv cosurile.

 

Noi suntem atat de entuziasmati de aceste frcute culese de noi, de parca noi le-am cultivat. 😊 Si pentru ca ni s-au parut atat de bune, am tot impartit cu oamenii dragi cu care ne-am vazut azi si deja s-a dus 1 cos si jumatate. 😊 Ca sa le fac copiilor dulceata trebuie sa mai mergem o tura la cules. 😊

 

Toata ziua apoi a fost frumoasa. Am fost intr-o scurta vizita, apoi, fara sa ne planificam asta, au venit la noi in vizita 3 familii, in momente diferite dar care la un moment dat s-au intersectat si curtea noastra era plina de copii si veselie si de toate limbile. Calin vorbea 2 cuvinte in germana, 2 in engleza si 2 in romana.  A trimis sotul meu un mic video de cateva secunde finilor nostrii si ei au spus: asa cum va place voua, haos si aglomeratie! 😊

Am avut o zi tare frumoasa, cu voie buna si multe hohote de ras! 😊

Copiii deja dorm, sotul meu…copilareste, adica se joaca Fifa iar eu sunt in fata laptop-ului si va scriu.

Am pentru toti copilasii din lume 2 urari: sa fiti sanatosi si  sa fiti iubiti!

 

Pana data viitoare, fiti buni unii cu ceilalti!

01 Iunie 2020

 

 

Piata de vechituri din Austria

Austria, cel putin in zona rurala in care stam noi este o combinatie de foarte nou cu foarte traditionalist.

Exemplu: au cele mai performante masini, absolut toata lumea sofeaza, inclusiv bunicutele de 70-80 de ani, dar citesc presa scrisa, cumpara ziare si trimit scrisori prin posta.

Este foarte dezvoltat aici un concept , cel de piata de vechituri. Asa se traduce mot-a-mot.

Eu cand am auzit de aceasta piata de vechituri, mi-am adus aminte de un talcioc la care mergeam, copil fiind, cu un unchi de al meu, in Bucuresti. El isi vinde acolo “fiarele”, asa le numea matusa mea. Nu stiu exact ce erau, lucruri de prin casa si curte de care el nu mai avea nevoie , adica…fiare. 😊  Imi amintesc lucruri murdare asezate pe jos, eventual pe o patura, multe lucruri deteriorate , miros de vechi, aglomeratie, imbranceala. Nu erau lucuri care pe mine, copil fiind sa ma fi deranjat tare la vremea aia , dar am ramas cu aceata impresie, ani la rand. Nu imi place sa merg in piata, nu imi place sa ma tocmesc, nu imi place sa intreb preturile, imi place sa fie pretul afisat, nu imi place sa ma intrebe cineva la fiecare pas: cu ce va servesc? Si, probabil din cauza asta, am evitat aceste piete de vechituri din Austria. Eram curioasa, dar nu am depus niciodata niciun effort real sa merg la una dintre ele.

Pana de curand cand am primit o invitatie de a merge impreuna cu o prietena, oarecum experta intr-ale pietelor. Si am spus da cu entuziasm. Dupa 2 luni petrecute in pustietate chiar si o piata de vechituri suna bine. 😊

 

Pietele sunt organizate, preponderent in aer liber, in parcarile supermarket-urilor, in special duminica. Incep la 6 dimineata si tin maxim pana la pranz.

Eu am fost intr-o piata dintr-un orasel mic, dar piata in sine mie mi s-a parut mare.

A fost diferit fata de asteptarile mele.

In primul rand totul era aerisit. Fiecare vanzator avea cel putin o masa sau stander de haine, sau cutii in care isi etala bunurile. Intre vanzatori era spatiu de cel putin 2 m. Bunurile frumos aranjate, pe categorii, aerisite nu ingramadite. Vanzatorii aveau o prezenta discreta, aveai libertatea de a te uita la orice produs, de a il ridica, studia si daca erai interesat intrebai cat costa, daca nu, iti vedeai de drum. Mi-a placut mult asta. Nu a incercat nimeni sa imi vanda nimic, sa ma convinga ce calitate buna sau ce pret extraordinar are un anumit produs. Evident ca erau si exceptii, insa , in general produsele erau curate si ingrijite si curatate inainte de a fi expuse.  

Jucarii de bebelusi, puzzle, lego, tractoare Bruder, papusi, carucioare, haine, ustensile de bucatarie, chiar si mici piese de mobilier, incaltaminte, instrumente musicale, muuuulte carti, cd-uri, discuri din alea vechi de ascultat la pick-up, reviste, biciclete, corturi, orice iti trece prin cap.

Eu de cand am intrat m-am aruncat pe jucarii. Nu m-am putut abtine. Noi mereu am preferat sa le cumparam  copiilor putine jucarii dar de calitate si in timp, am investit multi multi bani in jucarii. Stiti cum a fost pentru mine sa vad o stiva de puzzle-uri, cutii care aratau mai bine decat arata acum cutiile noastre transportate de atatea ori? I-am cumparat lui Calin 2 puzzle-uri de 104 piese fiecare cu 3 eur amandoua. Ambele arata impecabil. Apoi un joc de la Smart Games, un turn de lemn Emmei, 2 carti, role iar pentru Calin…am cumparat doar pentru ei jucarii. Acasa le-am sters si dezinfectat si ne-am bucurat cu totii de ele. 😊

Imi pare rau ca nu am luat un set de pahare de vin alb care aveau inauntru, pe fundul paharului cate un ciorchine de struguri, tot din sticla. Aratau tare bine, nu stiu cat costau, insa le-am vazut in prima parte a pietei cand eram focusata pe jucarii. 😊 si imi mai pare rau ca nu i-am luat lui Calin o carte de benzi desenate. Le mai stiti? Era acolo un colectionar care le vindea pe toate si era fiecare carte 2 eur. M-am gandit  la cat de mult ne placeau noua aceste carti de benzi desenate si ca ai mei copii sigur nu le-ar aprecia acum, ei avand acces la altfel de desene. Apoi mi-a parut rau, sigur ca nu le vor aprecia daca eu nu le dau ocazia. 😊 Asa ca sper sa il mai gasesc pe acel domn si sa le iau o astfe de carte. Per total am cheltuit 23 de eur si am cumparat multe jucarii de calitate, bani cu care as fi cumparat probabil doar 2 puzzle-uri.

Din cate am inteles, in orasele mai mari, pietele nu sunt asa de aerisite si civilizate ca aici. Acolo se amesteca produsele noi cu cele vechi, acolo intervine bisnita si….acolo sunt multi care au deja afaceri din asta.

Eu cred ca spiritul pietelor mici consta in a nu urmari un profit. Eu cred ca austriecii cred in a fi cumpatat. Cred in a economisi. Si cred in a recicla.

Va dau un exemplu concret: le-am cumparat copiilor support pentru leagan. Este aici un site, gen olx-ul nostru, unde toti oamenii isi vand produsele de care nu mai au nevoie. Suportul din lemn, pentru leagan pe care noi l-am cumparat , nou este undeva la cateva sute de eur. Sotul meu l-a gasit la 30 de eur. A fost impreuna cu un prieten duminica si l-au demontat din curtea fostului proprietar, si l-au adus acasa. Domnul de la care l-au cumparat, avea 2 copii carora suportul asta le ramasese mic, asa ca le-a luat unul mult mai mare, nou. Domnul avea una dintre cele mai mari si cele mai frumoase case, avea o gospodarie bine pusa la punct, o piscina mare in curte si nu parea sa ii lipseasca nimic. Credeti ca cei 30 de eur incasati de la noi l-au ajutat in vreun fel? Sunt sigura ca nu. Insa, ca el sa scape de vechiul leagan, trebuia sa il demonteze, sa puna separat partile de metal de cele de lemn si sa le duca in centre special amenajate de colectare si selectare a deseurilor, centru special pentru lemn, centru special pentru metal. Si nu doar ca le ducea acolo, dar si platea ca le ducea acolo. Nu exista aici: le lasam la gunoi! Nu le ia nimeni de la gunoi.

Si in felul acesta, sistemul incurajeaza folosirea mai mult timp a aceluiasi produs. Se taie mai putini copaci pentru fabricarea leaganelor, mai putina poluare.

Aici nu au in cap ideea pe care o avem noi, romanii: lasa-l acolo, ca poate la un moment dat imi trebuie. Nu. Ei vand la preturi modice, doar ca sa circule obiectul, sa fie in continuare folosit si casele lor sa nu fie agglomerate si incarcate de obiecte nefolositoare.

 

Noi ne-am luat multe lucuri pentru casa in care stam de pe acel site  https://www.willhaben.at/iad  de care va spuneam mai sus, dar acum nu mai am timp sa va spun despre ele, va povestesc alta data.

 

Aici e lista cu pietele de vechituri din Austria Inferioara: https://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/niederoesterreich

 

p.s. poza cu masina rosie McLaren, nu e pusa intamplator. Este masina cuiva care locuieste la noi in sat!!!! 

Fiti buni unii cu ceilalti!

28 Mai 2020

 

La gradinita dupa pandemie

Realmente gradinita aici nu a fost niciodata inchisa. A fost mereu functionala pentru cei care au avut intr-adevar nevoie, cei care au lucrat si care nu au avut o solutie pentru a isi tine copiii in siguranta. Am inteles ca au fost zile in care a fost un singur copil in gradinita sau zile in care au fost 2 copii dimineata 2 ore si 1 copil dupa amiaza alte 2 ore. Apreciez mult dovada asta mare de flexibilitate. Am stat de vorba cu una dintre educatoare si mi-a explicat ca gradinita este deschisa tocmai ca sa vina in ajutorul celor care au nevoie, si nevoia poate fi 1 ora dimineata sau 2 ore dupa amiaza.

 

Apoi au decis sa fie un pic mai permisivi si au anuntat parintii ca gradinita este deschisa tuturor celor care vor sa vina la gradi, nu doar celor care au nevoie, in limita a 7 copii intr-o grupa. Din cate am inteles nu a fost niciodata capacitate maxima, oamenii au preferat sa isi tina copii acasa.

 

A urmat un al 3-lea anunt cel in care eram sfatuiti sa aducem copiii la gradi, in grupe de maxim 10 persoane, mai ales copiii care din toamna merg la scoala.

 

In toate discutiile pe care noi le-am avut cu reprezentanti ai gradinitei am fost sfatuiti sa il ducem pe Calin la gradi pentru a nu pierde contactul cu limba germana cu care el incepuse sa faca mari progrese.

 

Pe 18 mai am decis sa ne luam inima in dinti si sa il ducem la gradi. Calin e un copil foarte cooperant atata timp cat intelege motivele din spatele unei actiuni. In toata perioada asta i-am explicat ca a aparut un nou virus despre care inca nu stim multe lucuri si ca el se poate transmite prin apropiere fizica si ca e nevoie ca o perioada sa pastram distanta fata de alti oameni, sa nu mergem in magazine si in locuri de joaca. Desi el e un copil foarte foarte sociabil a inteles si a respectat distanta. Dar, nu a pierdut nicio ocazie sa stea de vorba cu orice persoana intalnea: postasul care ne-a tot livrat colete, domnii care ne ridica gunoiul, doamna care are grija de caii vecinilor…soferii de tractoare cu care ne intalneam pe camp in plimbarile noastre zilnice, etc.

 

Vestea ca va merge la gradi a primit-o cu chiuituri si sarituri. S-a bucurat de sacul cu care merge la gradi, s-a bucurat de cutia in care isi duce gustarea. S-a trezit luni dimineata, noi toti eram inca in pat, s-a dezbracat de pijamale si gol a inceput sa alerge prin casa : gradi! Merg la gradi! Imi trebuie haine sa ma imbrac!!!!

 

Si cresa Emmei s-a deschis si este folosita ca si gradinita, astfel incat au format o grupa noua. Copiii care au anuntat ca de pe 18 mai vor veni la gradi, au fost repartizati in 5 grupe de cate maxim 10 copii. Au ture in ceea ce priveste intratul in sala de mese, in sala de gimnastica, iesitul in curte, etc. Limiteaza maxim contactul dintre grupe astfel incat daca se imbolnaveste un copil dintr-o grupa, se inchide acea grupa, nu toata gradinita. Emma cu Calin au fost repartizati la aceeasi grupa, cea din incinta cresei. Initial a mers doar Calin la gradi, pentru ca eu sunt inca in somaj, se considera ca pot sta acasa cu ea si nu mi se deconteaza taxa cresei.  Dupa 2 zile in care ea a plans tare tare cand il lasam pe Calin la gradi pentru ca voia sa ramana si ea, am reevaluat situatia si am decis sa o ducem si pe ea din urmatoarele motive: 1. Este o oportunitate mare ca acomodarea ei sa fie impreuna cu Calin si cu alti copii, ea fiind inca singurul copil inscris la cresa. 2. Are nevoie de activitati, de copii, de limba germana. 3. Eu imi doresc sa particip la un curs intensive de limba germana. Asa ca am anuntat-o pe Lisa, educatoarea Emmei ca va merge si ea din ziua urmatoare si de miercuri dimineata am dus-o. In prima zi  am stat de la 8 si 15 minute pana la 12 in masina, in fata cresei. M-a sunat educatoarea la 10 sa imi spuna ca Emma este vesela si cooperanta si ca totul este in regula. Am luat-o la 12 epuizata dar zambitoare. De atunci este asa in fiecare zi. Se trezeste dimineata, o intreb unde mergem si tipa vesela: Lisa! Inca nu stiu cat ne va costa, ieftin  nu o sa fie sigur, insa suntem bucurosi ca am luat decizia asta. Dupa 2 luni de stat acasa copiii mei apreciaza si mai mult gradinita! 😊 plus ca se au unul pe celalalt acolo.

Din punct de vedere al masurilor de siguranta luate, v-am mentionat deja izolarea grupelor unele de celelalte, parintii nu au voie in cladire, copii se predau la usa educatorului, timp in care atat educatorul cat si parintele poarta masca.

 

Imi este in continuare teama de acest virus, insa nu vreau sa las aceasta teama sa ne impiedice sa avem o viata. Dezinfectam in continuare cumparaturile, evitam locuri agglomerate,purtam masti si ne spalam des pe maini. O sa fie bine!

 

Ieri am gasit o capusa pe Emma. Desi stiam ca aici e un lucru destul de comun, tot ne-am panicat.  Dupa vreo 20 de minute de negocieri si telefoane si cautari pe internet, am decis sa o scot eu singura cu ajutorul unei pensete. I-am pus desene Emmei, i-am dat un bol cu stafide,preferatele ei si am actionat. A fost usor,a iesit intreaga din prima. 😊 Acum suntem in perioada in care urmarim sa nu sufere modificari zona unde a fost intepata.  Dar eu stiu deja, o sa fie bine!

 

Fiti buni unii cu ceilalti!

25 mai 2020

 

 

 

 

 



 

Hristos a Inviat!

Paste fericit!

Stiu ca pentru toti sunt diferite sarbatorile astea.
Este primul an in care eu nu le-am asteptat cu entuziasm. Din doua motive, unul evident: suntem doar noi, suntem fara familia extinsa, ei sunt fara noi si suntem fara prieteni. Si prietenii nostri  sunt importanti. Ei sunt, pe langa familia pe care o primesti, familia pe care ti-o alegi in viata.
Al doilea motiv e legat de atmosfera de sarbatoare pe care am nevoie ca si copiii mei sa o simta, asa cum am simtit-o si noi in fiecare an al copilariei.  Cum sa ii fac sa cunoasca traditii si obieciuri, sa simta atmosfera de sarbatoare, sa inteleaga semnificatile acestei sarbatori. De Craciun am avut bunicile aici cu noi, am avut brad, zapada, luminite, cadouri.
Acum, nu am avut ajutorul familiei, nu am avut ajutorul comunitatii pentru ca …suntem izolati, fiecare e pe cont propriu, nu am avut ajutorul gradinitei cu o serbare sau ceva activitati specifice. Asa ca, totul a picat pe umerii mei sa formez aceasta atmosfera de sarbatoare pe care sa o simta copiii. Pentru ca, femeia e cea care transforma casa intr-un camin, nu-I asa?
Si cum sa creezi acea atmosfera? Sa le spun ca sarbatorile sunt despre a petrece timp cu familia? Pai…noi petrecem timp 24/24 de vreo luna deja. Timp cu familia extinsa? Pai…nu sunt aici, nu putem merge la ei. Sa le spun adevarata semnificatie religioasa a acestei sarbatori? Nu stiu cum sa fac asta…cred ca sunt prea mici copiii mei sa inteleaga de ce a fost rastignit Isus si cum de a inviat apoi. Sa ii duc la biserica? Nu pot nici asta.
Asa ca am incercat prin mancare desi eu nu sunt cea mai mare gospodina.  Am facut cozonac , cred ca a fost prima oara in viata mea si nu a iesit prea bun. Cu un pahar de lapte langa merge, dar e mult sub astepartile pe care le aveam de la o felie de cozonac. Acasa eu comandam in fiecare an de la cofetaria Alice (cei care sunt din Bucuresti sigur stiu despre ce vorbesc). Am facut drob pentru prima oara in viata mea. Noi nu suntem prea mancatori de drob, dar l-am facut ca sa am preparat traditional in casa. Am facut salata de boeuf si crema de zahar ars pentru ca ii pacea socrului meu si in perioada asta l-am fi sarbatorit. La sarmale inca nu m-am aruncat. Astept urmatoarele sarbatori si daca tot nu va avea cine sa ne faca sarmale…poate ma incumet sa incerc eu. Ouale le-am luat deja vopsite, aici in Austria magazinele sunt pline de oua vopsite deja ,in perioada Pastelui si doar fierte in tot timpul anului. Deci…am facut sa fie sarbatorile astea tot despre mancare, desi nu am vrut neaparat.
Suntem prinsi intre doua lumi. Cum a fost Tom Hanks in Terminalul. Stiti filmul? Daca nu l-ati vazut, va rog sa il cautati chiar acum, este absolut minunat, este de neuitat acel film! Nu cunoastem si nu putem inca sa imbratisam obiceiurile locale si nu stim cum sa facem sa le transmitem copiilor obiceiurile noastre de acasa. Evident ca am ciocnit oua de dimineata. Am fost cel mai asteptat moment si, evident, Calin a iesit castigator.
Apoi am dat o fuga pe la cele doua familii de oameni dragi noua si le-am dus cate un pachet din pregatirile noastre , insotite de cate o lumanare, adica am impartit. Nu am socializat, nu am intrat in casa, doar ne-am salutat si privit putin, ne-am bucurat de cele cateva minute langa alti oameni si am plecat. 
Am vorbit pe video cu bunicii si cu oamenii dragi, dar…asta noi oricum facem de aproape 8 luni de cand suntem aici. Stiti, ma gandeam zilele trecute, acum, cei mai multi dintre voi ati putut intelege intr-o oarecare masura cum ne e noua celor plecati departe. Faptul ca nu aveti voie sa va vedeti cu familia, cu prietenii face ca distanta sa nu mai fie relevanta. Ce mai conteaza daca eu sunt la mii de km de parintii mei si tu esti doar la 5 blocuri distanta de ai tai. Nici tu si nici eu nu ii putem vizita.
Ca sa inchei articolul intr-o nota optimista si sa merg sa raspund si eu la mesajele pline de urari primite , va spun ca suntem bine. Copiii sunt sanatosi, stau afara probabil 8 ore pe zi, mergem mult cu Bicicleta, eu alerg in fiecare zi cam 4 km. Am reusit sa rezolvam cu somajul si suntem in continuare asigurati si primim bani de la statul austriac in perioada asta (voi scrie un articol detaliat despre asta in zilele urmatoare).  Suntem bine si in continuare vedem partea plina a paharului.
Va doresc din suflet sa aveti rabdare cu voi si cu cei din jur, sa cautati si sa gasiti motive in fiecare zi sa radeti in hohote si sa dansati!
Fiti buni unii cu ceilalti!
19 aprilie 2020

Austria, una dintre primele tari din Europa care incearca sa revina la normalitate dupa criza Covid-19

Austria, una dintre primele tari din Europa care incearca sa revina la normalitate dupa criza Covid-19
Incepand cu 14 Aprilie au fost luate primele masuri pentru restartarea economiei prin redeschiderea magazinelor mai mici de 400 de metri patrati si a afacerilor care comercializeaza materiale de contructii si produse de gradinarit. Masura este insotita de obligativitatea purtarii mastilor de protectie (pot fi folosite masti medicinale, masti cusute din bumbac sau alte materiale textile, sau chiar si o esarfa care sa acopere gura si nasul).
In prima zi de deschidere, unele firme care comercializeaza materiale de constructii au fost luate cu asalt de cumparatori. Timpul de asteptare pentru a intra in magazin a fost destul de mare pentru ca redeschiderea este insotita de asemenea de regula ca inauntru sa nu intre mai mult de o persoana la fiecare 20 de metri patrati.
Tot de marti a devenit obligatorie purtarea mastilor de protectie in mijloacele de transport in comun. Pasagerii trebuie, de asemenea, sa stea la cel putin 1 metru unii de ceilalti.
O alta noutate este ca politia poate amenda cu pana la 50 de euro persoanele care nu se conformeaza regulilor – de exemplu daca nu poarta masca de protectie la intrarea intr-un magazin sau intr-un mijloc de transport in comun. Pana acum politistii puteau da doar avertismente.
In ciuda noilor masuri de relaxare a restrictiilor, oamenii trebuie sa respecte in continuare regulile de distantare sociala si pot iesi din casa doar in 4 situatii – pentru a merge la munca, pentru cumparaturi, pentru a face miscare sau pentru a ajuta o persoana aflata in grupa de risc.
In urma cu o zi au fost anuntate masuri de relaxare a regulilor si in domeniul sportiv si al activitatilor de petrecere a timpului liber, de la 1 Mai fiind preconizata redeschiderea terenurilor de tenis, atletism, golf, tras cu arcul sau calarie. Echipele de fotbal vor putea de asemenea sa inceapa sa se antreneze din nou (in grupe de pana la 6 jucatori), iar liga de fotbal ar putea organiza din nou meciuri fara spectatori.
O alta noutate este posibilitatea de a folosi din nou mijloacele de transport in comun si pentru deplasarea in interes de petrecere a timpului liber.
Numarul cazurilor de Covid -19 a ajuns la 14.370, din numarul total 8.098 de persoane fiind deja vindecate. In prezent numarul cazurilor active este mai mic decat al celor vindecate. Au fost efectuate peste 155.000 de teste de la inceputul pandemiei, iar numarul deceselor a ajuns la 393 . Din totalul persoanelor infectate doar 1.000 sunt in prezent spitalizate.
Autoritatile austriece au efectuat un prim studiu de prevalenta a infectiilor cu Covid-19 care a aratat ca in realitate 0,33% din populatie (aproximativ 28.000 de persoane) ar fi fost infectata la inceputul lunii aprilie (aproximativ de 3 ori mai multe cazuri decat cele depistate). Studiul a fost efectuat prin testarea aleatorie a aproximativ 2000 de persoane. Un al doilea studiu de acest fel urmeaza sa fie efectuat in a doua jumatate a lunii Aprilie. Toti angajatii si locuitorii din azilele de batrani vor fi testati. De asemenea vor fi testati intensiv si angajatii supermarketurilor.
Potrivit ministrului sanatatii, rata de crestere a numarului de noi infectii a scazut de la 46% la mijlocul lunii Martie, la sub 3%  in ultimele doua saptamani. In prezent rata de crestere a infectiilor este de 1,3%, ceea ce inseamna ca numarul bolnavilor se dubleaza la 54 de zile (fata de 3 zile  la inceputul lunii Martie).
Potrivit cancelarului Sebastian Kurz redeschiderea scolilor este inca un subiect sensibil, deoarece in cazul copiilor respectarea distantei si purtarea mastii sunt mai problematice decat la adulti si mai greu de pus in practica. Elevii care provin din familii care nu isi permit /nu au acces la tehnologie, vor primi tablete pentru a putea tine legatura cu profesorii in perioada cand scolile sunt inchise. Landul Salzburg pune la dispozitie 800 de tablete in acest scop.
Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg,a vorbit in urma cu o saptamana despre faptul ca pandemia va continua sa afecteze puternic libertatea de circulatie/calatorie a austriecilor. In prezent nu se poate vorbi despre o ridicare totala a restrictiilor sau avertizarilor de calatorie pana cand nu va fi disponibil un vaccin impotriva Covid-19. “Este o problema de bun simt. O relaxare prea devreme a masurilor poate duce la un nou val de imbolnaviri”, a spus acesta. Totodata ministrul recomanda populatiei ca in aceasta vara sa isi faca vacanta in Austria.
De la inceputul lunii mai ar urma sa se redeschida si restul firmelor/magazinelor, daca pana atunci numarul cazurilor nu va creste intr-un mod alarmant. Scolile, restaurantele si hotelurile ar urma sa deschida de la jumatatea lunii mai, decizia asupra lor urmand sa fie luata la sfarsitul lunii aprilie.
De la jumatatea lunii aprilie familiile afectate de somaj sau cele ale caror  venituri s-au redus  din cauza pandemiei, pot aplica pentru un ajutor financiarcare  se va acorda timp de 3 luni, in functie de veniturile si situatia familiilor in cauza. Statul a alocat 30 de milioane de euro in acest scop. 

                                       Articol scris de Magda Vladoi


Fiti buni unii cu ceilalti 
16 aprilie 2020
D-asta e asa bine in Austria?

Azi catolicii sarbaroresc Pastele
Cea mai apropiata casa vecina cu noi este o casa mare, mare, o mosie, care are construite si grajduri si un padoc maricel pentru cei 3 cai ai nepotilor. Doamna care ingrijeste caii si care ii antreneaza este in fiecare zi aici, noi banuim ca si locuieste aici sau in imediata apropiere. Azi e la datorie, nu e nimic schimbat.
In spatele casei, la o distanta considerabila de noi, o alta casa, pe care pana azi nu am remarcat-o dar azi….am auzit inca de dimineata o masinarie care taie lemne. Inca se aude. Cred ca a facut pauza la pranz.
Singurii copii pe care ii auzim si pe care i-am si vazut in apropiere de noi, sunt cei doi 2 copilasi un pic mai mari decat Calin al meu, care stau la casa noua de langa noi, undeva mai sus de noi, in spatele casei. Au o curte mare si o casa si mai mare, noua si cu geamuri mari, de sus pana jos. Mamica celor 2 este iar foarte vizibil insarcinata si azi, impreuna cu sotul dansei i-am vazut masurand si montand ceva la ferestre pe exterior. Nimic diferit azi, de Paste.  
Cateodata Duminica ne dam seama ca e Duminica pentru ca ii vedem la plimbare, inainte de izolare ii vedeam  cum se duceau duminica la restaurant sa manance. Doar duminica. Sambata e zi de munca. Tractoarele sunt pe camp de la rasaritul soarelui pana la la apusul acestuia.
Zilele trecute am fost pana la sediu AMS, institutia responsabila de somaj. Am mers pe drumul pe care mergeam zilnic la munca inainte. Am vazut 2 masini de gunoi parcate pe marginea drumului, in zone diferite, la distanta de cativa km, si in apropierea fiecarei masini, erau 2 muncitori, ehipati corespunzator, care adunau gunoaiele din padure, cam la 1m adancime in padure. Ce gunoaie? Nu stiu…n-am vazut niciunul niciodata.
Acum cateva zile, pe la 6 dupa amiaza, eram cu copiii afara, sotul meu lucra in casa si a venit proprietara casei in care suntem, impreuna cu 2 doamne, 2 angajate de ale dansei, muncitoare la camp, ca sa faca curatenie in gradina de flori. Mi-a spus ca au avut un pic de timp liber si au venit pentru ca era nevoie sa fie curatata. La ora 6 dupa amiaza ei considerau ca au terminat devreme munca pe ziua aceea si ca puteau face ceva suplimentar. Norocul meu a fost ca eu curatasem deja gradina cu doar 1 zi inainte, inca nu terminasem pentru ca a fost foarte mult de munca acolo si eu orcicum nu ma pricep, dar, oricum, facusem mare parte. Altfel…mi-ar fi fost tare rusine. Femeia asta care este probabil una dintre cele mai bogate femei din zona, munceste de dimineata pana seara la camp impreuna cu toti muncitorii pe care ii plateste, si la 6 seara vine sa imi curate si mie iarba dintre flori…
Mergem mult pe jos in perioada asta, ne plimbam pe camp, prin sate pe langa noi si…ne uitam la case, la oameni. Spunea sotul meu zilele trecute: taranii de aici muncesc la fel de mult ca taranii nostri romani. Diferenta e ca ce reusesc sa faca taranii austrieci intr-o ora de munca, taranii romani fac intr-o zi. Datorita echipamentelor, datorita utilajelor de ultima generatie. In fiecare curte de aici vedem tractoare si tractorase…care mie imi arata ca jucariile lui Calin. Eu cand ma gandesc la tractor pe camp, am imaginea unui tractor portocaliu spalacit, ruginit, murdar si vechi. Asa am vazut eu pe campurile noastre in tara. Aici tractoarele sunt albastre si verzi si rosii si cochete si frumoase si sunt noi si iti insufla ceva modern si fiecare are unul in curte. Si masini de tuns iarba in care te urci si pe care le conduci cu ajutorul unui volan.
Oare asta sa fie secretul pentru care totul arata atat de bine in tara asta? Asta sa fie secretul pentru care totul merge asa bine in tara asta? Munca sa fie secretul? Munca multa?
Dar, pana la urma si munca asta multa, nu ar trebui sa aiba si ea o limita?  Nu stiu, zic si eu….ma tot  gandesc la proprietara casei in care stam noi cu chirie. Suntem aici de 7 luni si putin si nu a fost plecata nicaieri. A fost 2 saptamani la un centru de recuperare, pentru ca a suferit o operatie la genunchi chiar cand ne-am mutat noi aici. Dar atat, in scop therapeutic, medicinal. Sunt sigura ca dpdv financiar nu ii lipseste nimic si ca si-ar permite oricand sa plece in orice fel de vacanta, oriunde in lumea asta. Si cu toate astea nu o face, doar munceste. Sunt de accord ca suntem cu totii diferiti, insa…ceva parca nu e ok. Cred ca niciun fel de extrema nu e buna.
Vreau sa va mai spun cum e la Lidl aici, in perioada asta. La intrarea in magazine gasesti dezinfectant si masti cu titlu gratuit. Carucioare nu poti lua decat din zona de interior, zona intermediara, unde este un domn care primeste fiecare carucior, ii dezinfecteaza si il da mai departe altor clienti. Vanzatorele au un paravan de plastic in fata si folosesc manusi, nu am vazut masca. Nu am vazut ca s-ar impune un numar maxim de clienti in magazine, insa eram destul de putine persoane cand am fost eu. Am gasit tot ce am avut nevoie, nu lipsea nimic.
Paste Fericit celor care azi il sarbatoresc!
La multi ani celor care isi serbeaza ziua de nume!
Fiti buni unii cu ceilalti!
12 aprilie 2020

Austria in contextul COVID19

Primesc des intrebari de acasa, din tara de la oamenii dragi: Cum e acolo, sunt multi oameni bolnavi?  Stau oamenii in casa? Ce fac autoritatile, ce va spun? Se termina repede?  Ce masuri s-au luat?
La inceput am raspuns sigura pe mine: e bine! Oamenii stau in casa! Totul e sub control! Autoritatile sunt implicate! Dar, apoi, pe masura ce intrebarile deveneau mai specifice, mi-am dat seama ca eu informatiile mi le luam din auzite, de pe facebook, de pe grupuri…etc. 
Eu nu ies din casa, am fost 1 data intr-o luna de zile la cumparaturi, intr-un sat apropiat. Nu stiu limba germana si nu pot asculta stiri de la televiziunile nationale de aici. Cand se da cate un comunicat de presa, incerc sa il traduc prin google translate, dar…nu mereu, doar cateodata, pe principiul ca daca e ceva cu adevarat important voi afla cumva. Adevarul e ca sunt mult mai conectata la ceea ce se intampla in Romania decat aici. Si…asta nu e chiar ok, e firesc sa ma preocupe tot ce se intampla in tara in care am ales sa imi cresc copiii.
Si atunci, ca de fiecare data cand o problema ma depaseste, am apelat la ajutor specializat. Am rugat un profesionist sa ma ajute si sa scrie un articol pentru mine si pentru voi, un articol privind situatia actuala a Austriei in contextual COVID 19. Magda Vladoi este numele ei, este jurnalist de profesie , este romanca si este stabilita in Austria de peste 7 ani.  Magda, multumesc pentru ajutor si pentru promtitudine!
In Austria, tara cu cea mai mica rata de infectare din Uniunea Europeana, relaxarea restrictiilor e programata sa inceapa dupa aproape o luna de la aplicarea masurilor de prevenire impotriva raspandirii Covid-19. Dupa 25 de zile de la inceputul “izolarii sociale”, Austria are putin peste 13.100 de cazuri confirmate de Covid-19, la 126.000 de teste efectuate, numarul deceselor este de 295, iar 5240 de persoane s-au vindecat de la inceputul pandemiei.
Primele masuri de relaxare vor fi luate pe 14 Aprilie, ziua cand austriecii incheie vacanta de Paste.
De marti vor fi deschise magazinele mai mici de 400 de metri patrati si firmele de gradinarit si materiale de contructii. In toate aceste magazine accesul va fi permis, ca si in supermarketuri, doar cu masca de protectie, si nu vor intra mai mult de cateva persoane odata. Obligativitatea purtarii mastilor va fi extinsa si pentru mijlloacele de transport in comun.
Restrictiile privind izolarea sociala vor trebui respectate in continuare, asta insemnand ca cetatenii nu vor avea voie sa iasa din casa decat pentru a merge la munca, la cumparaturi sau pentru a face miscare, sau pentru a ajuta o persoana din grupa de risc care nu are voie sa paraseasca domiciliul. Unele primarii au luat decizia ca de dupa Paste sa redeschida parcurile si pietele publice, pentru a da oamenilor mai mult loc in care sa isi poata desfasura activitatile fizice pastrand distanta unii de altii. In Viena, de exemplu, vor fi inchise anumite strazi si transformate in pietonale.
Urmatorul pas de “relaxare” e programat de la 1 Mai, cand e luata in calcul redeschiderea celorlalte tipuri de magazine, a centrelor comerciale, a saloanelor de infrumusetare – asta doar in cazul in care pana atunci nu creste din nou rata de infectare. Restaurantele, localurile si hotelurile vor ramane inchise cel putin pana la jumatatea lunii Mai.
Scolile vor fi inchise cel putin pana la jumatatea lunii mai, decizia asupra lor urmand sa fie luata la sfarsitul lunii aprilie, in functie de evolutia numarului de cazuri pana atunci. Pentru copiii  care au nevoie de supraveghere in perioada asta, ai caror parinti trrebuie sa mearga la munca in continuare si nu isi pot desfasura activitatea de acasa, gradinitele si scolile primare pun la dispozitie solutii.
Deocamdata autoritatile au anuntat ca studentii vor avea cursuri online pana la sfarsitul semestrului. 
Si Bacalaureatul a suferit unele modificari, proba orala urmand sa fie anulata, elevii vor sustine doar proba scrisa. Probele urmeaza sa aiba loc la sfarsitul lunii Mai, iar de la inceputul aceleiasi luni elevii urmeaza sa inceapa o pregatire pentru bacalaureat care va avea loc in scoli, in salile de sport|conferinte, acolo unde va putea fi asigurata distanta intre elevi.
Pana la jumatatea lunii Iunie urmeaza sa fie interzise evenimentele, inclusiv slujbele bisericesti.
Austria sarbatoreste Pastele pe 12 Aprilie, iar conducerea tarii face apel la cetateni sa nu se intalneasca cu prietenii si familia si sa evite reuniunile sociale. Cancelarul Sebastian Kurz ii roaga pe oameni sa respecte in continuare regulile de distantare sociala, ” pentru ca ceea este mai greu inca nu a trecut”.
Fiti buni unii cu ceilalti! 

10 Aprilie 2020